Integritate academică: ce acoperă profilurile de universități
Integritate academică înseamnă, în practica universităților românești, un ansamblu de reguli scrise și de structuri care le aplică: codul de etică inclus în Carta universitară, comisia de etică universitară, regulamentele de finalizare a studiilor și procedurile școlilor doctorale. Profilurile din această secțiune descriu, pentru fiecare instituție, unde se află aceste documente și ce prevăd.
Fiecare profil urmează aceeași structură, ca universitățile să poată fi comparate fără căutări prin zeci de fișiere PDF. Sunt indicate regulamentul comisiei de etică, regulamentul de licență și disertație pentru anul universitar curent, procedura de finalizare a doctoratului, programul de similitudine numit în aceste documente și pragul, acolo unde regulamentul îl stabilește.
Pagina de față explică regulile de integritate academică comune tuturor instituțiilor, fixate prin lege, hotărâre de guvern și ordine ale ministrului, inclusiv felul în care se constituie comisii de etică. Ce diferă de la o universitate la alta, cum ar fi procentul maxim sau programul ales, apare doar în profilul instituției, cu documentul, anul și nivelul de studii.
Cadrul legal comun: Legea nr. 199/2023 și Codul-cadru din 2024
Baza tuturor regulamentelor este Legea nr. 199/2023 a învățământului superior, publicată în Monitorul Oficial nr. 614 din 5 iulie 2023. Art. 168 stabilește sfera abaterilor de la etica activității didactice și de cercetare, plagiatul fiind trecut la lit. h), iar art. 171 alin. (1) dă verificarea acestor încălcări în competența comisiilor de etică universitară.
Detaliile vin din Codul-cadru de etică și deontologie universitară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 305 din 4 aprilie 2024 și completat în noiembrie 2025. Codul definește plagiatul și autoplagiatul, enumeră principiile aplicabile, de la libertatea academică până la dreptul la apărare, și listează sancțiunile posibile pentru personal și pentru studenți.
Textul național este obligatoriu, dar art. 13 permite fiecărei instituții să îl completeze prin propriul cod de etică și deontologie universitară. Așa se explică de ce două universități pot avea reguli suplimentare diferite, de exemplu sancțiuni proprii pentru studenți, adăugate celor naționale, sau proceduri interne mai detaliate pentru analiza sesizărilor.
Cum își organizează universitățile comisii de etică
Ordinul nr. 6869/2024 aprobă regulamentul-cadru după care universitățile își organizează comisii de etică proprii, cu mandat de patru ani. Componența este aprobată prin decizia rectorului, pe baza propunerii consiliului de administrație și a avizului senatului, după ce comunitatea universitară a fost informată public, iar candidații s-au adresat în scris rectorului.
Din numărul de membri stabilit de fiecare instituție, cel mult 75% sunt cadre didactice și de cercetare și cel puțin 25% sunt studenți, aleși de studenții care fac parte din senat. Nu pot fi membri rectorul, președintele senatului, prorectorii, decanii, prodecanii, directorii de departament și nici persoanele care au încălcat normele de etică.
Fiecare comisie are o subcomisie dedicată eticii cercetării, care urmărește publicarea și autoratul, gestionarea datelor, conflictele de interese și prevenirea fraudei, cu un reprezentant al studenților ales cu precădere dintre doctoranzi sau masteranzi. Un secretar fără drept de vot ține evidența documentelor și redactează procesele-verbale ale ședințelor de lucru ale comisiei.
Sesizarea, termenele și publicarea hotărârilor
Sesizarea poate veni de la orice persoană și se depune în scris sau online, fiind înregistrată la registratură chiar dacă se dovedește inadmisibilă. Pentru a fi analizată, trebuie să poarte semnătura autorului, datele lui de identificare și o motivare argumentată, cu exemple concrete și cu sursele de documentare indicate explicit.
Comisia se întrunește în cel mult cinci zile de la înregistrarea unei sesizări și se pronunță în 45 de zile calendaristice, prin hotărâre motivată pe baza unui raport. Termenul nu este unul de decădere, deci o analiză încheiată mai târziu rămâne valabilă. Sesizările inadmisibile se resping motivat și se comunică petentului în cinci zile lucrătoare.
Identitatea autorului sesizării rămâne confidențială, iar în registrul de intrări rubrica petentului se completează cu cuvântul „anonim”. Sesizările anonime propriu-zise nu sunt luate în considerare, cu excepția celor privind hărțuirea pe criteriu de sex sau hărțuirea morală. Hotărârile se publică pe site-ul universității, cu anonimizarea petentului și, la cerere expresă, a persoanei reclamate.
Verificarea similitudinii la licență și master
Pentru examenele de licență și disertație, Ordinul nr. 3691/2024 obligă instituția să facă analiza de similitudini înainte de prezentarea lucrării, cu unul dintre programele recunoscute la nivel național. Universitatea poate folosi suplimentar și un alt program, conform regulamentului propriu, iar rapoartele de similitudini intră obligatoriu în dosarul de examen al absolventului.
Analiza și interpretarea rezultatului raportului de similitudini sunt făcute de persoana sau persoanele desemnate prin regulamentul propriu al instituției, de exemplu coordonatorul științific al lucrării. Ordinul împarte clar responsabilitatea în două: autorii răspund pentru originalitatea conținutului, iar îndrumătorii au obligația de diligență în verificarea conformității lucrării cu cerințele specifice unei creații originale.
Regulamentul propriu trebuie să conțină, potrivit art. 37 alin. (1) din același ordin, măsurile pentru asigurarea originalității și obligațiile studenților care depășesc procentul maxim acceptat. Tot acolo apar prevederi exprese care interzic comercializarea de lucrări științifice, practică prin care cumpărătorul și-ar asuma fals calitatea de autor al lucrării de licență sau disertație.
Cine stabilește pragurile de similitudine
Legislația nu fixează un procent național. Art. 37 alin. (3) din Ordinul nr. 3691/2024 lasă fiecărei instituții sarcina de a stabili, în regulamentul propriu, procentul maxim de similitudine acceptat pentru lucrările de absolvire, licență și disertație, precum și modul de verificare. Regulamentul este aprobat de senatul universitar pentru fiecare ciclu de studii.
În practică, nivelul la care se stabilește cifra diferă de la o instituție la alta. Unele regulamente delegă decizia consiliilor facultăților, care fixează valori pe programe de studii, iar anexele unor facultăți stabilesc praguri diferite pentru licență și pentru master. De aceea, profilurile notează mereu documentul, anul și nivelul de studii pentru orice valoare citată.
Un raport cu un procent sub prag nu închide automat discuția. Persoana desemnată citește fragmentele marcate și poate constata că o potrivire mică ascunde un paragraf preluat fără ghilimele, după cum un procent ridicat se poate explica prin citate corecte. Pragul funcționează ca semnal pentru o verificare atentă, nu ca verdict asupra originalității.
Programele folosite: lista din Ordinul nr. 3692/2024
Programele recunoscute la nivel național sunt stabilite prin Ordinul nr. 3692 din 1 februarie 2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 112. Lista cuprinde iThenticate, Turnitin, Plagiarism Detector împreună cu PDAS, SafeAssign, SEMPLAG și sistemantiplagiat.ro și se aplică universităților, instituțiilor organizatoare de doctorat și Academiei Române, pentru lucrările de finalizare a studiilor.
Enumerarea poate fi extinsă: art. 3 permite completarea ei la solicitarea instituțiilor, cu programe pe care acestea le-au achiziționat, dacă respectă cerințele tehnice ale ordinului. Printre cerințe se numără compararea cu internetul și cu bazele dezvoltatorului, o bază proprie a instituției, citirea diacriticelor românești și un raport cu fragmentele similare marcate.
Alegerea programului se face prin regulamentele proprii și poate diferi între niveluri de studii. La doctorat, unele școli doctorale lucrează cu experți desemnați anume pentru generarea și analiza rapoartelor, care primesc ghiduri interne de utilizare a platformei. Profilurile notează programul exact numit în fiecare regulament consultat, pentru fiecare nivel de studii în parte.
Doctoratul: școala doctorală și raportul de similitudini
Studiile doctorale urmează Regulamentul-cadru aprobat prin Ordinul nr. 3020/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 56 din 22 ianuarie 2024. Modificarea adusă prin Ordinul nr. 4653 din 23 iulie 2025 precizează că teza se depune oficial la secretariatul școlii doctorale, tipărit și electronic, împreună cu rezultatul analizei raportului de similitudini făcute de persoanele desemnate.
Același text prevede postarea tezei în transparență timp de 90 de zile calendaristice după presusținere, înainte de susținerea publică. Instituțiile organizatoare de studii universitare de doctorat își detaliază procedura prin regulamente proprii, care stabilesc cine generează raportul, cine îl avizează și în ce etape și cu ce program se repetă verificarea tezei.
În unele școli doctorale, raportul este generat de un expert desemnat și avizat de comisia de îndrumare și integritate academică înainte de presusținere, iar un al doilea raport se emite după aceasta. Procedura Universității din București din 2025 cere un program recunoscut care include și o componentă de detectare a textelor generate cu inteligență artificială.
Contestații: CNEMU, CNATDCU și CNECSDTI
Contestația împotriva unei hotărâri a comisiei de etică se depune în 30 de zile de la comunicare. Forul competent depinde de obiectul hotărârii: Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar, Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare sau Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării.
Dacă hotărârea nu este contestată în acest termen, devine obligatorie pentru persoana cercetată și pentru universitate și se pune în aplicare în 30 de zile de la rămânerea definitivă. Sancțiunile pentru personal sunt aplicate prin decizie a rectorului, iar plagiatul constatat într-o teză de doctorat atrage procedura de la art. 172 alin. (8)–(11) din Legea nr. 199/2023.
Separat de contestații, Codul-cadru permite ministerului să acționeze pe baza unui raport al CNATDCU atunci când normele de etică au fost încălcate la obținerea documentelor și titlurilor universitare: atenționarea publică a instituției, sesizarea instanței pentru anularea rezultatelor unui concurs sau a atestatului de abilitare și sesizarea comisiei de etică universitare competente.
Cum găsești regulamentul propriu al unei universități
Regulamentul-cadru obligă universitățile să publice pe site regulamentul de organizare și funcționare al comisiei de etică, decizia privind componența ei și informațiile despre modul în care poate fi sesizată. Pe site-ul unei instituții, aceste pagini apar fie într-o secțiune dedicată eticii, fie lângă Carta universitară, din care face parte codul de etică.
Regulamentul de licență și disertație poartă adesea în titlu anul universitar pentru care a fost aprobat de senat. O căutare simplă combină numele universității cu expresia „regulament finalizare studii” și anul universitar, de exemplu 2025-2026. Paginile facultăților publică, pe lângă regulament, anexe și anunțuri cu termenele de depunere și de verificare.
Pentru doctorat, documentele relevante se află pe site-ul școlii doctorale sau al instituției organizatoare de studii universitare de doctorat: regulamentul doctoral, procedura de finalizare și, uneori, ghidul de utilizare a programului de similitudine pentru experții desemnați. Verifică întotdeauna data aprobării, pentru că versiunile vechi rămân adesea online lângă cele recente.
Integritate academică prin prevenire: cursuri și raport anual
Legea nu tratează comisia de etică doar ca organ de sancționare. Printre atribuțiile stabilite la art. 163 din Legea nr. 199/2023 se află activitățile de prevenire, monitorizarea cursurilor de etică și integritate academică și contribuția la codul de etică, prin propuneri adresate senatului universitar spre adoptare și includere în Carta universitară.
Fiecare comisie întocmește un raport anual despre respectarea normelor de etică și deontologie universitară, prezentat rectorului și senatului universitar. Raportul este un document public, util oricui vrea să înțeleagă cum lucrează efectiv comisia unei anumite universități, ce tipuri de sesizări analizează și ce măsuri de prevenire a propus în anul respectiv.
Pentru un student, partea preventivă contează mai mult decât procedura de sesizare. Cursurile de etică și integritate academică, ghidurile de redactare ale facultăților și discuția cu coordonatorul despre raportul de similitudine reduc riscul ca o greșeală de citare să ajungă dosar la comisie. Profilurile indică, acolo unde sunt publicate, și aceste resurse.