Academia Națională de Informații: profil și istoric
Academia Națională de Informații pregătește ofițeri de informații și are o istorie instituțională scurtă, dar cu mai multe etape. În 1991 a apărut o facultate de psihosociologie în cadrul Academiei de Poliție, în 1992 Institutul Superior de Informații, în 1995 Institutul Național de Informații, iar academia a fost înființată prin HG nr. 952/2000.
Carta universitară a fost adoptată de Senat prin hotărârea nr. 1 din 4 octombrie 2024 și leagă funcționarea instituției de Legea nr. 199/2023 și de legea de organizare a Serviciului Român de Informații. Programul de doctorat este în domeniul Informații și Securitate Națională, organizat prin Școala Doctorală Intelligence și Securitate.
Comisia de etică universitară: cine o compune
La Academia Națională de Informații, regulamentul de funcționare a comisiei de etică universitară a fost adoptat de Senat la 8 noiembrie 2024, pe baza Codului-cadru aprobat prin HG nr. 305/2024. Comisia acționează independent față de orice altă structură, are un mandat de patru ani și reunește cel mult 75% cadre didactice și de cercetare și cel puțin 25% studenți.
Componența este propusă de Consiliul de administrație, după ce acesta anunță public comunitatea, avizată de Senat și aprobată de rector. Persoanele interesate se adresează în scris rectorului. Nu pot fi membri rectorul, prorectorii, decanii, prodecanii sau directorii de departament. Studenții sunt aleși de colegii lor din Senat, iar un secretar fără drept de vot ține documentele.
Ședințele au reguli stricte de cvorum: sunt necesare două treimi dintre membri, inclusiv cel puțin un reprezentant al studenților. Președintele este ales prin vot, pentru doi ani, cu posibilitatea prelungirii. Ședințele pot fi fizice, online sau mixte, iar trei absențe nemotivate într-un an universitar duc la pierderea calității de membru.
Cum se face o sesizare la Academia Națională de Informații
Orice persoană poate sesiza comisia despre o faptă care ar putea fi abatere de la etica universitară. Sesizarea se face în scris sau online și se înregistrează la registratura Academiei Naționale de Informații, indiferent dacă este admisibilă. Numărul de înregistrare se comunică petentului, iar comisia se întrunește în cel mult cinci zile lucrătoare.
Pentru a trece de controlul de admisibilitate, sesizarea trebuie să cuprindă trei elemente cumulative: semnătura persoanei care sesizează, datele de identificare, cu numele și adresa, și o motivare argumentată, cu exemple concrete și surse de documentare. Respingerea ca inadmisibilă se comunică în cinci zile lucrătoare, iar autorul poate relua demersul. Sesizările anonime nu sunt luate în considerare.
Autorului i se păstrează confidențialitatea identității. La registratură, în rubrica „deponent/petent” a registrului de intrări se scrie „anonim”, iar documentul ajunge de la registratură direct la secretariatul comisiei. Încălcarea acestei confidențialități este abatere disciplinară. Comisia se poate și autosesiza, în cazul abaterilor personalului titular sau ale studenților înscriși la licență, master, doctorat sau postdoctorat.
Strategia antiplagiat aprobată în 2021
Academia Națională de Informații are și o strategie antiplagiat proprie: Strategia de prevenire și combatere a plagiatului, aprobată de Senat la 15 decembrie 2021, se adresează studenților, cadrelor didactice, cercetătorilor și oricui publică materiale academice asociate academiei. Documentul tratează plagiatul, intenționat sau nu, ca fraudă intelectuală care trebuie identificată corect și sancționată proporțional cu gravitatea.
Cele trei principii ale strategiei sunt intoleranța totală față de plagiat, asumarea răspunderii individuale și instituționale și efortul intelectual sistematic, privit ca premisă a oricărei lucrări cu valoare științifică. Principiile sunt legate de capitolul despre etica universitară din Carta Academiei Naționale de Informații și completate de procedurile și hotărârile privind calitatea educației și a cercetării.
Verificarea antiplagiat ca rezultat orientativ
Prima direcție de acțiune a strategiei este verificarea antiplagiat prin aplicații informatice care estimează ponderea similitudinii cu texte semnate de alți autori, pentru toate conținuturile din învățământ și cercetare. Documentul precizează că analiza automată dă un rezultat orientativ, care nu ține locul evaluării calitative făcute de cadrele didactice și de cercetare asupra lucrărilor.
A doua direcție privește stabilirea unor valori maxime acceptate ale coeficienților de similitudine. Strategia mai cere o metodologie a lucrărilor de licență și disertație, care să acopere îndrumarea pe tot parcursul studiilor, etapele elaborării, criteriile de evaluare și modul în care se interpretează și se rezolvă similitudinile găsite în lucrări.
Etica predată: cursuri și ateliere
Strategia face din metodologia cercetării științifice o disciplină obligatorie la toate programele de licență și master. Ea completează disciplina de etică și integritate academică, opțională la licență și obligatorie la master și doctorat. Școala doctorală organizează ateliere tematice de redactare academică, iar Academia Națională de Informații formează și formatori în etică și integritate academică.
Lucrarea de licență și disertația
Ghidul studentului pentru anul universitar 2026-2027 arată locul lucrării în planul de învățământ. La licență, elaborarea lucrării este disciplină obligatorie cu trei credite, iar examenul are zece credite: cinci pentru evaluarea cunoștințelor fundamentale și de specialitate, cinci pentru susținerea lucrării. Se pot prezenta studenții care au acumulat 180 de credite.
La programele de master, elaborarea disertației este disciplină obligatorie cu cinci credite și se desfășoară în cele 14 săptămâni de activități didactice, iar susținerea disertației aduce alte zece credite, la fel ca întregul examen de licență, cu cele două probe ale sale. După promovarea examenului de licență, absolventul primește diploma însoțită de suplimentul de diplomă.
Teza de doctorat la Academia Națională de Informații
Pentru doctorat, carta prevede două etape de finalizare a programului: avizarea tezei de către comisia de îndrumare și integritate academică, de regulă în semestrele șase sau șapte, și evaluarea publică de către comisia de doctorat, de regulă în semestrele șapte sau opt. Teza trebuie să fie rezultatul cercetării proprii și să conțină rezultate originale.
Menționarea sursei este obligatorie pentru orice material preluat, iar teza este document public, la fel ca numele doctorandului, al conducătorului și al membrilor comisiei de îndrumare. La susținerea publică, comisia de doctorat deliberează pe baza rapoartelor referenților, a declarației privind originalitatea și a analizei gradului de similitudine, cu respectarea standardelor minimale ale CNATDCU.