Ce stiluri de citare se folosesc în universitățile din România
În universitățile din România, trei stiluri de citare acoperă aproape toate lucrările de finalizare: APA 7, standardul ISO 690 și sistemul cu note de subsol. Fiecare răspunde aceleiași cerințe, aceea de a arăta precis de unde provine o idee, o cifră sau un citat, dar o face cu alt mecanism și cu altă formă grafică.
Alegerea nu aparține de regulă studentului. Ghidul de redactare al facultății, anexa la regulamentul de finalizare sau coordonatorul stabilesc sistemul. Școala doctorală de psihologie și științele educației a Universității din București lucrează cu APA 7, iar departamentul de istorie al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu cere sistemul Academiei Române sau Chicago Manual of Style.
Diferențele dintre stiluri de citare par la început formale, dar au consecințe practice. Un sistem cu autor și an permite cititorului să recunoască imediat lucrările cunoscute, unul numeric economisește spațiu în textele tehnice, iar notele de subsol lasă loc pentru explicații și pentru trimiteri la legi, arhive sau documente fără autor.
Stilul APA: autor și an în text
Stilul APA este definit în prezent de Publication Manual al Asociației Americane de Psihologie, ediția a 7-a, apărută în 2020. Citarea are două componente: în text apar numele autorului și anul, între paranteze sau integrate în frază, iar la final o listă alfabetică de referințe dă toate detaliile fiecărei surse folosite.
Pentru lucrări cu trei sau mai mulți autori, APA 7 scrie doar primul nume și et al., chiar de la prima citare. Citatul direct primește pagina, iar cel de peste 40 de cuvinte se așază ca bloc separat, fără ghilimele. Cărțile nu mai indică orașul editurii, iar articolele se încheie cu DOI în formă de adresă completă.
Exemplul Universității din București arată legătura cu domeniul: școala doctorală de psihologie urmează manualul APA 7, cu adaptări precum pagina de titlu a universității, spațierea de 1,5 rânduri și tabelele așezate direct în text. Ghidul detaliat, cu exemple pentru carte, articol, capitol și pagină web, se află pe pagina dedicată stilului APA 7.
ISO 690: un standard cu trei metode de citare
ISO 690 este standardul internațional pentru referințe bibliografice și citări către orice tip de resursă. Ediția în vigoare, a patra, a fost publicată în iunie 2021 și a înlocuit ediția din 2010. Spre deosebire de APA, standardul nu fixează o punctuație unică: el stabilește ce elemente are referința și în ce ordine logică apar.
Anexa informativă a standardului descrie trei metode: nume și dată, cunoscută ca stilul Harvard, metoda numerică, cu numere în paranteze sau ca exponent, și metoda notelor succesive. O facultate care cere ISO 690 trebuie, de aceea, să precizeze și metoda, altfel două lucrări corecte după standard pot arăta complet diferit.
Sistemul cu note de subsol
În sistemul cu note de subsol, o cifră din text trimite la o notă din josul paginii, unde apare sursa. Prima notă pentru o lucrare conține referința completă, iar notele următoare folosesc forme scurte: Ibidem pentru nota imediat anterioară, op. cit. sau titlul prescurtat pentru o lucrare citată mai devreme.
Dreptul și istoria lucrează de obicei cu note de subsol, după cum arată ghidurile facultăților. Îndrumarul Facultății de Drept a Universității din București cere ca textele de lege să fie citate în note, iar normele departamentului de istorie de la Alba Iulia fixează și poziția cifrei: în română, înaintea punctului sau a virgulei.
Cum alegi între stiluri de citare când ghidul permite opțiuni
Dacă ghidul acceptă mai multe stiluri de citare, criteriul principal este domeniul lucrării. O lucrare de psihologie care discută studii empirice recente se citește mai ușor în APA, unde anul publicării apare direct în text. O lucrare de istorie, cu documente de arhivă și ediții vechi, are nevoie de spațiul oferit de note.
Al doilea criteriu este tipul surselor. Legile, hotărârile judecătorești și documentele de arhivă se potrivesc greu în formatul autor și an, iar standardul ISO 690 lasă explicit în afara domeniului său citările juridice. Pentru o lucrare de drept, notele de subsol rămân varianta firească, așa cum arată îndrumarele facultăților de profil.
Ultimul criteriu, cel mai practic, privește coordonatorul: ce stil folosește coordonatorul în propriile articole și ce stil acceptă revista în care s-ar putea publica un rezultat al lucrării. Odată ales, sistemul se notează la începutul fișierului de lucru și se aplică identic pe toată durata redactării, inclusiv în anexe și tabele.
Același citat în trei stiluri
Fie o carte inventată pentru acest exemplu, scrisă de Andrei Popescu, apărută în 2020 la Editura Universitară din București, citată de la pagina 45. În stilul APA, trimiterea din text arată (Popescu, 2020, p. 45), iar lista finală conține Popescu, A. (2020), urmat de titlu cu italice și de editură, fără oraș.
În varianta numerică a standardului ISO 690, textul conține doar cifra [1], iar lista finală, ordonată după numere, începe cu POPESCU, Andrei, titlul, locul, editura și anul. Cu note de subsol, cifra ridicată din text trimite la nota cu prenumele, numele, titlul, locul, editura, anul și pagina, toate pe un singur rând.
Exercițiul arată de ce amestecul nu funcționează: aceleași informații sunt așezate în ordine diferită, iar cititorul care vede ambele forme în aceeași lucrare nu mai știe ce sistem urmează. Orice lucrare care trece de la un stil la altul în timpul redactării trebuie revizuită integral, nu numai în capitolele scrise ultimele.
Citarea și raportul de similitudine
Citarea corectă nu face să dispară similitudinea din raportul generat de program. Sistemantiplagiat.ro calculează un coeficient separat pentru textul aflat între ghilimele corecte, dar nu scoate citatele din coeficienții de similitudine 1 și 2, tocmai pentru ca omiterea ghilimelelor să nu ascundă o preluare. Rolul citării este să explice pasajul identic.
Lista bibliografică influențează și ea cifrele din raport, pentru că titlurile coincid cu sursele. Unele proceduri exclud bibliografia din verificare, cum face Universitatea Nicolae Titulescu pentru disertații sau școala doctorală a Politehnicii București prin filtrul Turnitin. Regulile exacte și pragurile pe universități sunt adunate pe pagina despre procentul de similitudine acceptat.
Managerii de referințe și verificarea manuală
Programele de gestionare a referințelor, de exemplu Zotero, generează automat citări și liste în stilul APA 7, în diverse variante ISO 690 sau cu note de subsol. Pentru limba română există un stil Zotero ISO 690 cu note complete și ibidem, care folosește termenii accesat la și disponibil la în locul formulelor englezești.
Automatizarea economisește mult timp, dar preia erorile din metadatele importate: nume compuse despărțite greșit, titluri scrise integral cu majuscule, ediții confundate sau DOI lipsă. Fiecare intrare generată se compară cu pagina de titlu a sursei, iar diacriticele din numele autorilor români se verifică separat, pentru că dispar des la import.
Ce se întâmplă când citarea lipsește
O preluare fără sursă nu este o simplă greșeală de formă sau de tehnoredactare. Regulamentul Universității din București pentru finalizarea studiilor, în anexa aprobată în 2024, precizează că procentul de conținut plagiat acceptat este zero, chiar dacă procentul de similitudine poate ajunge până la 30%. Diferența dintre cele două o face citarea.
La Politehnica București, regulamentul de finalizare pentru 2025–2026 prevede eliminarea din examen pentru plagiat, pe baza referatului comisiei. De aceea, alegerea unuia dintre stiluri de citare contează mai puțin decât aplicarea lui completă: fiecare idee preluată are o trimitere, iar fiecare trimitere duce la o sursă reală din lista finală.