§Instrumente
Lucrare legată, fișe, riglă și un carnet de bifat așezate în ordine pe un birou (imagine generată cu AI)
Imagine generată cu AI

Instrumente

Instrumente gratuite pentru verificarea lucrării de licență, pe pași

Cinci verificări care rulează în browser, puse în ordinea în care se fac înainte de predare: surse, citări, diacritice, lungime și stil, bibliografie.

✓pe scurt

Pe scurt6 min de citit

  • Analiza de similitudine înainte de susținere: Ordinul ME nr. 3691/2024, art. 37 alin. (2)
  • Pragul maxim acceptat: stabilit de fiecare universitate, art. 37 alin. (3)
  • Răspunderea pentru originalitate: Legea nr. 199/2023, art. 259 alin. (1)
  • Toate cele cinci instrumente rulează în browser; textul nu este trimis nicăieri
✎instrumente
1

Cinci instrumente gratuite pentru ultima verificare

Cele cinci instrumente de pe această pagină acoperă controalele pe care un student le face de obicei în ultima săptămână dinaintea predării: sursele comparate cu propriul text, citările puse față în față cu bibliografia, diacriticele, lungimea și stilul, apoi referințele formatate. Fiecare rulează în browser, gratuit, fără cont și fără trimiterea textului către un server.

Ordinea în care sunt folosite aceste instrumente are o logică practică. Comparația cu sursele poate duce la reformulări, reformulările pot schimba citările, iar orice paragraf rescris trebuie apoi trecut prin corectura de diacritice. Numărarea cuvintelor vine spre final, când textul este stabil, iar bibliografia se închide ultima, după ce lista surselor citate nu se mai schimbă.

2

De ce o listă de control înainte de predarea lucrării de licență

Ordinul ministrului educației nr. 3691/2024, care aprobă metodologia-cadru a examenelor de finalizare, prevede la art. 37 alin. (2) că universitatea face o analiză de similitudine înainte de susținere, cu un program recunoscut la nivel național. Raportul ajunge în dosarul de examen, iar pragul maxim acceptat este fixat de fiecare universitate.

Legea nr. 199/2023 a învățământului superior spune la art. 259 alin. (1) că autorii lucrărilor de licență, de disertație și de doctorat răspund pentru originalitatea conținutului. Verificarea oficială se face după predare; ce se poate corecta înainte, de la o citare lipsă la un pasaj prea apropiat de sursă, rămâne în sarcina studentului.

3

Pasul 1: textul propriu comparat cu sursele

Pagina de comparație primește textul tău și până la cinci surse deodată, fiecare cu o culoare proprie și un procent separat, plus un total. Potrivirile exacte sunt secvențe de cuvinte de lungime aleasă, între 3 și 8, cu valoarea implicită 5, comparate după eliminarea punctuației, a majusculelor și a diacriticelor.

Separat, o frază care folosește în mare parte aceleași cuvinte de conținut ca o frază din sursă, reordonate sau cu câteva înlocuiri, apare subliniată punctat, ca parafrază apropiată. Marcajul este un semnal pentru recitire, nu un verdict. Citatele între ghilimele și bibliografia pot fi excluse, iar procentul apare cu și fără aceste excluderi.

Fișierele .txt și .docx se deschid direct în pagină, citite local. La final, butonul „Tipărește raportul” produce un rezumat cu procentele, cele mai lungi pasaje comune și frazele semnalate, util la discuția cu coordonatorul. Comparația nu caută pe internet și nu consultă baze de date: verifică exact sursele pe care le introduci.

4

Pasul 2: citările potrivite cu bibliografia

Verificarea citărilor primește textul lucrării și lista bibliografică, cu câte o intrare pe fiecare rând. Recunoaște formele autor–an uzuale, de tipul (Popescu, 2021), (Popescu & Ionescu, 2020), (Popescu et al., 2019) sau Popescu (2021), citările cu pagină, grupurile separate prin punct și virgulă și forma ISO 690 cu numele scris cu majuscule.

Raportul rezultat are patru rubrici distincte: citări fără intrare corespunzătoare în listă, intrări niciodată citate, surse citate cu alt an decât cel din bibliografie și intrări ieșite din ordinea alfabetică. Pentru sistemul numeric, citările de tipul [1] sau [2–4] sunt confruntate cu lista numerotată. Potrivirea folosește numele primului autor și anul.

Greșeala cea mai des prinsă este anul diferit. Un articol citat în capitolul al doilea ca apărut în 2020 figurează în listă cu 2021, pentru că studentul a consultat ulterior versiunea tipărită. Diferența pare minoră la prima vedere, dar un evaluator care caută sursa după an nu o găsește la locul așteptat.

5

Pasul 3: diacriticele, sedila și ghilimelele

Corectorul de diacritice pune la loc literele ă, â, î, ș și ț pe baza unui dicționar de frecvență al formelor românești. Cuvintele cu două forme uzuale, precum „si” și „și” sau „in” și „în”, rămân sugestii de confirmat. Literele cu sedilă devin, fără excepție, literele corecte cu virgulă dedesubt.

Mai multe ghiduri de redactare cer explicit diacriticele, între ele cel al Facultății de Litere de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, care le declară obligatorii. Corectorul transformă și ghilimelele drepte în „…” și cratima dintre spații în linie de pauză, iar fiecare schimbare apare evidențiată și poate fi anulată individual.

6

Pasul 4: lungimea textului și semnalele de stil

Numărarea dă cuvintele, caracterele cu spații și fără spații, propozițiile, paragrafele și timpul estimat de citire, calculat la aproximativ 200 de cuvinte pe minut. Asemenea instrumente gratuite nu cunosc însă cerința facultății tale. Ghidul Facultății de Științe Socio-Umane din Sibiu, de exemplu, cere între 50 și 70 de pagini, adică 14.000–16.000 de cuvinte, fără anexe.

Semnalele de stil arată frazele de peste 30 de cuvinte, paragrafele de peste 150 de cuvinte, cuvintele de conținut repetate la mică distanță și posibilele construcții pasive, de tipul „a fost realizat”. Media lungimii frazelor apare alături. Toate sunt indicii pentru recitire, nu corecturi gramaticale: o frază lungă poate fi perfect clară.

7

Pasul 5: referințele formatate în APA 7 sau ISO 690

Generatorul de bibliografie transformă datele unei cărți, ale unui articol sau ale unei pagini web într-o referință formatată în stilul APA 7 sau după ISO 690. Autorii, anul, titlul și editura sau revista se introduc o singură dată, în câmpuri separate, iar rezultatul se copiază direct în lista finală a lucrării.

În APA 7 lista se ordonează alfabetic după numele primului autor, iar în ISO 690 metoda aleasă, nume și dată sau numerică, rămâne aceeași în toată lucrarea. După generarea referințelor, lista poate fi trecută încă o dată prin verificarea citărilor, pentru a confirma că ordinea și anii se potrivesc cu textul.

8

O lucrare de 14.000 de cuvinte trecută prin cele cinci instrumente

Un exemplu concret, cu cifre rotunde: o lucrare de licență de 14.000 de cuvinte, cu 38 de surse. Comparația cu primele cinci surse, cele mai citate, arată la capitolul teoretic un pasaj de 42 de cuvinte preluat aproape identic dintr-un manual. Pasajul fie primește ghilimele și trimitere, fie este reformulat și citat.

Verificarea citărilor găsește apoi două surse citate în text și absente din listă, plus o intrare necitată, rămasă dintr-o variantă anterioară a capitolului întâi. Corectorul de diacritice înlocuiește 63 de litere cu sedilă, toate din citate copiate dintr-un PDF vechi, iar numărarea confirmă că lucrarea rămâne în limitele cerute de facultate.

9

Ce nu fac aceste instrumente

Niciunul dintre instrumente nu caută textul pe internet, nu îl confruntă cu o bază de lucrări și nu estimează dacă a fost generat cu inteligență artificială. Nu există nici o verificare gramaticală: acordurile, timpurile verbale și punctuația nu sunt corectate. Rezultatele sunt semnale pentru recitire, nu un aviz de originalitate.

Procentul obținut la comparație nu înlocuiește raportul oficial al universității și nu se poate compara direct cu el. Programele recunoscute prin Ordinul nr. 3692/2024 confruntă lucrarea cu colecții întregi de documente, iar fiecare instituție decide ce exclude din calcul. Pragul acceptat se citește în regulamentul propriu al facultății sau al universității.

10

Confidențialitatea: textul rămâne în browser

Toate instrumentele gratuite de pe site prelucrează textul local, pe dispozitivul tău. Nimic nu este încărcat pe un server, nu se creează cont și nu se păstrează istoric. Un capitol încă nepredat nu ajunge astfel în nicio colecție de documente care ar putea reapărea ca sursă la verificarea oficială a lucrării.

Consecința practică este că toate rezultatele obținute dispar odată cu închiderea paginii. Raportul comparației se tipărește sau se salvează ca PDF din fereastra de tipărire, bibliografia formatată se copiază în document, iar textul cu diacriticele corectate se lipește înapoi în fișierul de lucru înainte de a trece la instrumentul următor.

?întrebări

Întrebări frecvente

Ce instrumente gratuite pot folosi înainte de predarea lucrării de licență?

Pe site există cinci: comparația textului propriu cu până la cinci surse, verificarea citărilor față de bibliografie, corectorul de diacritice, numărarea cuvintelor cu semnale de stil și generatorul de bibliografie în APA 7 sau ISO 690. Toate sunt gratuite, nu cer cont și rulează în browser, fără trimiterea textului către vreun server.

Pot face o verificare text antiplagiat gratuit cu aceste instrumente?

Poți compara gratuit textul tău cu sursele pe care le-ai folosit, până la cinci deodată, și vezi procentul de pasaje comune pentru fiecare. Comparația nu caută în baze de date sau pe internet. Analiza oficială dinaintea susținerii o face universitatea, cu un program din lista aprobată prin Ordinul nr. 3692/2024.

Cum compar două texte între ele?

În pagina de comparație lipești textul propriu în prima casetă și sursa în a doua, iar fișierele .txt sau .docx se pot deschide direct, local. Alegi lungimea minimă a secvenței comune, între 3 și 8 cuvinte, iar rezultatul arată imediat pasajele identice, colorate, și procentul calculat pentru fiecare sursă adăugată.

Detectează instrumentele textele scrise cu AI?

Nu. Niciunul dintre cele cinci instrumente nu estimează dacă un text a fost generat cu inteligență artificială. Comparația măsoară suprapunerea de cuvinte cu sursele alese, iar analiza stilului semnalează fraze lungi sau repetiții. Regulile privind folosirea instrumentelor generative în lucrări le stabilește fiecare universitate, prin regulamentele și ghidurile proprii, iar ele se citesc înainte de redactare.

Există aici un corector gramatical pentru limba română?

Nu. Corectorul de diacritice pune la loc literele ă, â, î, ș și ț și repară câteva detalii tipografice, iar analiza stilului marchează fraze lungi, repetiții și posibile construcții pasive. Acordurile, timpurile verbale și punctuația frazei rămân în grija autorului și se verifică printr-o recitire atentă, lentă, a fiecărui capitol.

Cum verific numărul de caractere al lucrării?

Lipește textul în pagina de numărare și vei vedea cuvintele, caracterele cu spații și fără spații, propozițiile, paragrafele și timpul estimat de citire, la aproximativ 200 de cuvinte pe minut. Cerința de lungime vine din ghidul facultății, care o exprimă uneori în pagini, alteori în cuvinte sau în caractere cu spații.

Cum se face verificarea bibliografiei față de citări?

Lipește textul lucrării și bibliografia, câte o intrare pe fiecare rând. Instrumentul găsește citările autor–an și pe cele numerice, apoi raportează citările fără intrare în listă, intrările necitate, anii diferiți între text și listă și intrările scoase din ordinea alfabetică. Potrivirea se face după numele primului autor și anul publicării.

Câte cuvinte trebuie să aibă o lucrare de licență?

Lungimea o stabilește facultatea în ghidul de redactare. La Facultatea de Științe Socio-Umane a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, de exemplu, lucrarea are între 50 și 70 de pagini, adică 14.000–16.000 de cuvinte, fără anexe. Alte facultăți folosesc limite diferite, de aceea ghidul propriu al facultății rămâne singura referință valabilă.

Textele introduse în instrumente sunt salvate?

Nu. Toate cele cinci instrumente lucrează în browser, pe dispozitivul tău, fără încărcare pe server, fără cont și fără istoric. Textul dispare la închiderea paginii, așa că rezultatele utile, de pildă raportul tipărit al comparației sau bibliografia formatată, trebuie copiate ori salvate în documentul propriu înainte de ieșirea din pagină.

¹surse
→mai departe