Ce face instrumentul de verificare plagiat de pe această pagină
Instrumentul de mai sus face o verificare plagiat între textul tău și cel mult cinci surse pe care le alegi tu. Fiecare sursă primește propria culoare de marcare și propriul procent, iar deasupra rezultatelor apare totalul pentru toate sursele la un loc. Astfel se vede imediat din ce document provine fiecare pasaj comun și cât cântărește.
Pasajele identice sunt găsite ca secvențe de cuvinte de lungime minimă aleasă pe cursor, între 3 și 8, cu valoarea implicită 5. Separat, o frază din textul tău ale cărei cuvinte de conținut coincid în mare parte cu o frază din sursă, în altă ordine sau cu câteva înlocuiri, este marcată ca „parafrază apropiată”, cu subliniere punctată.
Marcajul de parafrază apropiată este un indiciu pentru recitire, nu un verdict. Tot pentru interpretare există două opțiuni de excludere: pasajele dintre ghilimele „…” sau "…" și bibliografia, adică tot ce urmează după un rând de titlu „Bibliografie”, „Referințe” sau „Bibliography”. Procentul este afișat atât cu aceste excluderi, cât și fără ele.
Fișierele .txt și .docx se pot deschide direct în casete; ele sunt citite local de browser și nu sunt încărcate nicăieri. Comparația rulează integral pe dispozitivul tău, fără server, fără bază de date și fără căutare pe internet. Butonul „Tipărește raportul” produce un rezumat cu procentele, cele mai lungi pasaje comune și frazele semnalate.
Cum funcționează comparația pe secvențe de cuvinte
Metoda este cunoscută drept comparație pe n-grame de cuvinte, numite în engleză și shingles. Fiecare text este împărțit în ferestre suprapuse de câte n cuvinte consecutive: o propoziție de zece cuvinte produce șase secvențe de câte cinci cuvinte, fiecare pornind cu un cuvânt mai la dreapta decât precedenta, până la capătul propoziției.
Înainte de tăierea în secvențe, ambele texte sunt normalizate. Literele mari devin mici, semnele de punctuație sunt ignorate, iar diacriticele sunt echivalate, astfel încât „așa” și „asa” contează drept același cuvânt. Normalizarea împiedică un rezultat fals scăzut atunci când sursa a fost scrisă fără diacritice, iar textul tău le are pe toate.
Fiecare secvență din sursă este căutată apoi printre secvențele textului tău. La o potrivire, toate cuvintele din fereastra respectivă sunt marcate în ambele texte, iar ferestrele suprapuse se unesc în pasaje continue. Procentul afișat împarte numărul de cuvinte marcate din textul tău la numărul total de cuvinte ale acestuia, cu o zecimală.
Exemplu numeric: un paragraf de 120 de cuvinte comparat cu sursa
Un paragraf de 120 de cuvinte dintr-un capitol teoretic este comparat cu articolul din care s-a documentat studentul, la lungimea implicită de 5 cuvinte. Instrumentul marchează trei pasaje: unul de 17 cuvinte, unul de 9 și unul de 6. Împreună acoperă 32 de cuvinte, adică 26,7% din paragraful verificat, iar cifra apare în cercul de deasupra textelor.
Pasajul de 17 cuvinte este o definiție preluată aproape întocmai, fără ghilimele, și reprezintă problema reală a paragrafului. Cele de 9 și 6 cuvinte conțin denumirea completă a unei instituții și titlul unei legi, formulări care nu pot fi reformulate fără a deveni inexacte. Procentul brut le tratează pe toate trei la fel.
După punerea definiției între ghilimele, cu trimitere la sursă, procentul fără excluderi rămâne 26,7%, iar cel calculat cu citatele excluse coboară vizibil, fiindcă definiția nu mai intră în calcul. Se schimbă și statutul pasajului: din preluare nesemnalată devine citat corect. Reformularea definiției ar coborî procentul la 12,5%, dar ar cere în continuare trimiterea la autor și la an.
Lungimea secvenței: de ce poți alege între 3 și 8 cuvinte
Cursorul de sub casete stabilește lungimea minimă a unei secvențe comune, între 3 și 8 cuvinte, cu valoarea implicită 5. La 3 cuvinte apar multe potriviri banale, de tipul „în ceea ce” sau „din punct de vedere”, care există în aproape orice text românesc și umflă procentul fără să spună ceva despre preluare.
La 7 sau 8 cuvinte rămân doar coincidențele greu de explicat prin întâmplare, însă scapă preluările ușor ajustate, în care s-a schimbat câte un cuvânt la fiecare jumătate de propoziție. Valoarea 5 coincide cu lungimea minimă folosită de Sistemantiplagiat.ro pentru primul coeficient de similitudine, de aceea servește ca punct de pornire.
Un mod eficient de lucru este rularea aceleiași perechi de texte la două lungimi diferite. Dacă procentul scade brusc de la 3 la 5 cuvinte, potrivirile erau expresii uzuale; dacă rămâne aproape neschimbat până la 8 cuvinte, textul conține fragmente lungi preluate, care trebuie citate sau rescrise înainte de predare.
Ce poate și ce nu poate spune o verificare plagiat online gratuit
O verificare plagiat online făcută cu acest instrument răspunde la o singură întrebare: cât din textul tău se regăsește, cuvânt cu cuvânt, în sursele pe care le-ai ales. Nu indică surse pe care nu le cunoști, nu consultă reviste, depozite de lucrări sau pagini web și nu estimează dacă un text a fost scris cu inteligență artificială.
Același lucru este valabil, în forme diferite, pentru orice serviciu gratuit de pe internet. Unele compară textul doar cu pagini web, altele limitează numărul de cuvinte sau păstrează documentul încărcat. Un serviciu deschis publicului nu are, de regulă, acces la bazele interne în care universitățile depun lucrările de licență din anii anteriori.
Ce poate oferi o verificare plagiat online gratuit este un control țintit înainte de predare: confirmarea că o parafrază nu reproduce structura sursei, că un fragment reluat din propriul referat este semnalat sau că versiunea finală nu a păstrat, din greșeală, un paragraf copiat în ciornă în timpul documentării, fără marcaj.
De ce procentele diferă de la un program la altul
Același capitol poate primi 8% într-un program și 19% în altul fără ca vreunul să greșească. Diferența vine mai întâi din colecția de documente cu care se face comparația: bazele proprii ale dezvoltatorului, abonamentele la reviste, paginile web și lucrările încărcate anterior de instituțiile care folosesc sistemul diferă de la un furnizor la altul.
A doua cauză este lungimea minimă a potrivirii. Un sistem care numără secvențe de 5 cuvinte va raporta mai mult decât unul care ignoră potrivirile sub 8 cuvinte. Ghidurile universitare pentru Turnitin descriu un filtru care exclude potrivirile mici sub un număr de cuvinte stabilit de instituție, iar rezultatul se schimbă vizibil după activarea lui.
Excluderile sunt a treia cauză. Citatele și bibliografia pot fi scoase din calcul în Turnitin, după setări, iar Sistemantiplagiat.ro poate ignora bibliografia doar dacă aceasta este o listă numerotată care începe cu cuvântul „Bibliografie”. Un procent obținut cu anumite setări nu poate fi comparat direct cu altul obținut în alte condiții.
Coeficienții de similitudine CS1 și CS2 din rapoartele românești
În rapoartele generate de Sistemantiplagiat.ro, program aflat pe lista națională, apar doi indicatori principali. Coeficientul de similitudine 1, prescurtat CS1, arată ce procent din document conține fraze de cel puțin 5 cuvinte găsite în bazele interne și externe, în colecția RefBooks sau pe internet, exceptând extrasele din actele normative, numărate separat.
Coeficientul de similitudine 2, prescurtat CS2, folosește aceeași metodă, dar numără doar frazele de cel puțin 25 de cuvinte. Lungimea poate fi modificată de administratorul contului instituției, însă valoarea standard este 25. Furnizorul a introdus acest indicator pentru că terminologia unui domeniu profesional ridică vizibil CS1 chiar în lucrări fără preluări neautorizate.
Raportul mai conține coeficientul BDL, pentru fraze de cel puțin 8 cuvinte regăsite în Baza de Date Legislativă, și coeficientul CIT, care indică procentul de text aflat între ghilimele corecte. Citatele nu sunt scăzute din CS1 și CS2, tocmai pentru că ghilimelele pot lipsi din greșeală sau intenționat, de aceea CIT servește doar la interpretare.
Cum se citește un raport de similitudine
Ghidul de interpretare publicat de Sistemantiplagiat.ro pornește de la coeficienți: depășirea a 50% pentru CS1 și a 5% pentru CS2 este considerată suspectă, însă, potrivit aceluiași document, nu indică în mod categoric un plagiat. Pasul următor este lista celor mai lungi fragmente similare, unde orice fragment de peste 25 de cuvinte cere o verificare atentă.
Pentru fiecare fragment lung se folosește funcția de marcare din raport și se verifică dacă pasajul este citat. Lista documentelor cu fragmente similare arată apoi dacă potrivirile sunt fraze scurte împrăștiate în lucrare, de regulă împrumuturi întâmplătoare, sau fragmente lungi învecinate, separate doar prin propoziții scurte, situație care ridică suspiciuni.
Avertismentele din raport se citesc separat. Ele semnalează litere din alte alfabete, de pildă „c”, „e” sau „r” chirilice puse în locul celor latine, spații extinse, micro-spații introduse în interiorul cuvintelor și caractere scrise cu alb. Funcția SmartMarks subliniază fraze asemănătoare, nu identice, în care ordinea cuvintelor a fost schimbată sau au apărut sinonime.
O lucrare de licență de 40 de pagini și raportul ei, citit rând cu rând
O lucrare de licență de 40 de pagini, cu circa 11.000 de cuvinte fără anexe, primește un raport cu CS1 de 23% și CS2 de 2%. Ambii indicatori stau sub pragurile de alertă descrise de furnizor, 50% și 5%. Cu toate acestea, coordonatorul nu se oprește la cifre și deschide lista fragmentelor lungi.
Cei 2% înseamnă aproximativ 220 de cuvinte, distribuite în trei fragmente de peste 25 de cuvinte. Primul, de 96 de cuvinte, este o definiție dintr-un standard tehnic, redată între ghilimele și cu trimitere completă. Al doilea, de 41 de cuvinte, provine dintr-o lucrare susținută în aceeași facultate cu trei ani înainte, fără nicio referință.
Al treilea fragment, de 83 de cuvinte, descrie metoda de cercetare și coincide cu un referat predat de același student la un seminar din anul al doilea. Preluarea din propria lucrare anterioară trebuie și ea semnalată, altfel devine autoplagiat. Restul procentului de 23% este format din sute de potriviri scurte, de cinci sau șase cuvinte.
Rezultatul analizei nu este un verdict automat. Studentul corectează lucrarea înainte de susținere: pune fragmentul de 41 de cuvinte între ghilimele sau îl reformulează cu trimitere, adaugă referința la propriul referat și lasă definiția neschimbată. Exemplul arată de ce un procent mic nu garantează originalitatea, iar unul mare nu dovedește plagiatul.
Pragul de similitudine la licență: cine îl stabilește
Metodologia-cadru aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 3691/2024 obligă fiecare universitate să stabilească, în regulamentul propriu, procentul maxim de similitudine acceptat, adică pragul, pentru lucrările de absolvire, licență/diplomă și disertație, precum și modul în care se face verificarea. Același articol 37 cere includerea rapoartelor de similitudine în dosarul de examen.
Prin urmare, nu există un prag național unic. Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, de exemplu, a fixat în procedura PO 03-07 din 2024 praguri de alertă de 30% pentru proiectele de diplomă și de 20% pentru lucrările de disertație, socotind împreună textul citat și textul necorespunzător, iar o lucrare poate fi verificată de cel mult două ori.
Pragul aplicabil se găsește în regulamentul de finalizare a studiilor al facultății sau în procedura de verificare a originalității, documente publicate de regulă pe site-ul universității. Contează la ce indicator se referă cifra: CS1, CS2 sau indicele unic al altui program, fiindcă același număr înseamnă lucruri diferite în rapoarte diferite.
Programele recunoscute prin Ordinul nr. 3692/2024
Ordinul ministrului educației nr. 3692 din 1 februarie 2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 112 din 8 februarie 2024, stabilește lista programelor recunoscute la nivel național pentru analiza de similitudini: iThenticate, Turnitin, Plagiarism Detector cu PDAS, Safe Assign, SEMPLAG și Sistemantiplagiat.ro. Lista poate fi completată la cererea instituțiilor, cu programe cumpărate de acestea.
Tot prin acest ordin sunt fixate cerințe minime pentru programe: compararea cu bazele deținute de dezvoltator și cu internetul, o bază proprie a instituției, încărcarea fișierelor .doc, .docx și .pdf, recunoașterea caracterelor românești și rapoarte care menționează programul, data generării și fragmentele similare, marcate și însoțite de legătura către sursa suspectată.
Aceste cerințe explică diferența de scară față de instrumentul de pe această pagină. Un program din listă confruntă lucrarea cu colecții foarte mari de documente și cu lucrările predate anterior în aceeași instituție; comparația din browser confruntă textul tău cu cel mult cinci surse alese de tine. Rezultatele lor nu se pot înlocui unul pe altul.
Când se aplică verificarea oficială a universității
Potrivit art. 37 alin. (2) din metodologia-cadru, universitatea are obligația de a face analiza de similitudini înainte de prezentarea și susținerea lucrării, cu unul dintre programele aprobate prin ordin. Instituția poate folosi suplimentar și alt program, conform regulamentului propriu, iar analiza și interpretarea raportului revin persoanelor desemnate de ea, potrivit alineatului (4).
Calendarul diferă de la o facultate la alta. În procedura Academiei Navale, versiunea finală se trimite fără anexe și fără pagina de gardă, verificarea se face în cel mult trei zile lucrătoare, iar absolventul află rezultatul în 48 de ore. Depășirea pragului și la a doua verificare împiedică susținerea în sesiunea curentă.
Răspunderea pentru conținutul lucrării rămâne, în orice situație, a autorului. Art. 259 alin. (1) din Legea nr. 199/2023 prevede că autorii lucrărilor de licență, de disertație și de doctorat răspund pentru asigurarea originalității conținutului acestora, iar metodologia-cadru adaugă obligația de diligență a îndrumătorilor privind conformitatea lucrării cu cerințele unei creații originale.
Greșeli frecvente înainte de predarea lucrării de licență
Cea mai frecventă greșeală este încrederea într-o verificare plagiat făcută pe un site oarecare, urmată de surpriza raportului oficial. Un rezultat de 4% pe un serviciu care compară textul doar cu pagini web nu spune nimic despre un capitol preluat dintr-o lucrare mai veche, depusă în baza internă a universității.
A doua greșeală este „cosmetizarea” textului pentru a scădea procentul: înlocuirea literelor cu echivalente chirilice, caracterele albe între cuvinte sau sinonimele puse mecanic. Rapoartele oficiale semnalează explicit astfel de alterări prin avertismente, iar o lucrare cu avertismente atrage o analiză mai atentă decât una cu un procent ridicat, dar onest.
Tot frecventă este bibliografia formatată ca text liber, cu paragrafe simple, fără numerotare, deși sistemul ar putea-o exclude automat din calcul. În Sistemantiplagiat.ro, lista trebuie să fie numerotată și să înceapă cu cuvântul „Bibliografie”; altfel, titlurile cărților și ale articolelor citate intră în coeficienți și ridică procentul fără vreo preluare reală.
Confidențialitatea textelor comparate online
Un capitol încă nepredat este un document sensibil. Încărcat pe un serviciu care păstrează fișierele, el poate ajunge într-o colecție de comparație și poate reapărea, la verificarea oficială, ca sursă pentru propria lucrare. Înainte de a folosi orice platformă, este util să citești condițiile privind stocarea documentelor și dreptul de a le șterge.
Instrumentul de pe această pagină evită problema prin construcție. Codul rulează în pagina deschisă, textele rămân în memoria browserului doar cât timp fereastra este activă, iar butonul de golire le șterge imediat. Nimic nu este transmis, de aceea comparația funcționează și fără conexiune la internet, odată ce pagina s-a încărcat.
Pentru texte confidențiale, de pildă date de cercetare nepublicate sau capitole care urmează să apară într-o revistă, comparația locală este varianta prudentă. Fragmentul de verificat și sursa se lipesc din documentele proprii, iar rezultatul se poate tipări din raportul instrumentului, fără ca vreo versiune a lucrării să părăsească dispozitivul pe care a fost scrisă.
Comparația ca exercițiu de parafrazare și citare
Cea mai bună utilizare a instrumentului este controlul unei parafraze. Lipești pasajul original în caseta sursei și propria reformulare în prima casetă. Dacă apar secvențe de 5 cuvinte sau mai lungi, reformularea a păstrat construcția autorului; o parafrază reușită coboară, de regulă, aproape de zero la această lungime, cu excepția termenilor tehnici.
Pentru citate, comparația confirmă exactitatea transcrierii. Un citat între ghilimele trebuie să reproducă sursa cuvânt cu cuvânt, iar lista celor mai lungi pasaje comune arată imediat dacă s-a pierdut un cuvânt la copiere. Pasajele comune afișate sub rezultat se pot verifica unul câte unul, în ordinea descrescătoare a lungimii lor.
Comparația ajută și la autoplagiat. Studentul care reia în lucrarea de licență un capitol din propriul referat sau dintr-un articol publicat poate măsura cât text a rămas identic și poate decide ce semnalează prin trimitere la lucrarea anterioară. Legea nr. 199/2023 definește autoplagiatul separat de plagiat, tot ca preluare nesemnalată.