Ce este Sistem Antiplagiat și cine îl operează
Sistem Antiplagiat este programul de comparare a documentelor pus la dispoziție în România de societatea Plagiat – Sistem Antiplagiat prin Internet, înființată în 2012 la București de compania poloneză Plagiat.pl. Aplicația a fost creată în Polonia în 2002, iar textele încărcate prin interfața web sunt procesate pe serverele companiei, nu pe calculatorul utilizatorului.
Platforma figurează, sub forma www.sistemantiplagiat.ro, în lista programelor recunoscute la nivel național aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 3.692 din 1 februarie 2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 112 din 8 februarie 2024. Pe lângă verificarea similitudinilor, producătorul oferă instituțiilor un sistem de arhivare a lucrărilor academice, prescurtat ASAP, separat de modulul de comparare.
Cum funcționează verificarea la licență, pas cu pas
La o lucrare de licență, verificarea oficială nu o face de regulă studentul. La Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, secretarii comisiilor de finalizare primesc conturi individuale cu parolă, încarcă proiectele de diplomă, descarcă raportul și îl interpretează împreună cu îndrumătorul, înainte ca lucrarea să fie admisă la susținere în fața comisiei.
Proiectele ajung la secretari cu cel puțin trei zile lucrătoare înainte de examen la Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului și cu cel puțin cinci zile la Facultatea de Construcții și Instalații. Documentele sunt adunate într-o bază de date comună la nivel de facultate, apoi analizate în aceeași platformă, una câte una.
Un traseu diferit descrie ghidul Facultății de Inginerie a Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, intrat în vigoare la 26 mai 2026. Studentul trimite lucrarea în format PDF îndrumătorului, care o predă persoanei desemnate pe departament. Se admit cel mult trei verificări, iar numărul lor se notează pe prima pagină a raportului.
Bazele de date cu care este comparată lucrarea
Textul încărcat este comparat cu mai multe colecții. Resursele internetului cuprind fișierele accesibile liber online, baza internă conține documentele adăugate de clientul respectiv, iar bazele externe aparțin altor instituții care folosesc sistemul. Baza legislativă reunește legislația română și europeană, iar RefBooks este colecția construită de producător. Fiecare fragment găsit este atribuit uneia dintre aceste categorii în raport.
Potrivit paginii de prezentare, RefBooks depășește 42 de milioane de publicații și texte din domenii științifice și culturale, cu surse precum arXiv.org și Paperity.com, agregator de peste 17.000 de reviste cu acces deschis. Contul individual are însă o limită clară: documentul este comparat doar cu resursele internetului, fără colecțiile instituționale.
Coeficienții CS1 și CS2 din raportul de similitudine
Raportul generat conține doi coeficienți de similitudine. În formularea documentelor universității tehnice ieșene, CS1 arată ce procent din lucrare este format din fraze de cel puțin cinci cuvinte găsite în bazele de comparație, iar CS2 arată procentul acoperit de fraze de cel puțin 25 de cuvinte, ambele fără extrasele din acte juridice.
Diferența dintre ei schimbă lectura. Un CS1 ridicat poate proveni din terminologie de specialitate, denumiri de instituții sau expresii uzuale, a căror influență producătorul o estimează la cel mult 5–10% din coeficient. CS2 numără numai pasajele lungi și semnalează mai degrabă paragrafe preluate întregi, adică situațiile pe care o comisie le analizează cel mai atent.
Coeficientul legislativ și coeficientul de citare
Coeficientul BDL măsoară ce parte din document este formată din fraze de cel puțin opt cuvinte care se regăsesc în actele juridice din Baza de Date Legislativă. Separarea are sens la lucrările de drept sau de administrație publică, unde reproducerea textului de lege este firească și nu ar trebui să umfle CS1 sau CS2.
Al patrulea indicator, coeficientul CIT, arată procentul de text aflat între ghilimele. Sistemul recunoaște numai citatele marcate cu ghilimele corecte și nu le scade din ceilalți coeficienți, tocmai pentru că un autor poate omite ghilimelele din greșeală sau intenționat. CIT rămâne așadar un indicator auxiliar, util pentru a deosebi citarea marcată de preluarea nemarcată.
Cum se citește raportul pentru o lucrare de 40 de pagini
Un exemplu numeric face lucrurile concrete. O lucrare de licență de 40 de pagini, cu aproximativ 12.000 de cuvinte, primește CS1 de 22% și CS2 de 6%. Primul procent corespunde la circa 2.640 de cuvinte aflate în fragmente de minimum cinci cuvinte regăsite în alte surse, al doilea la circa 720 de cuvinte.
Lectura continuă cu lista celor mai lungi zece fragmente, pe care raportul le afișează indiferent de sursă. Dacă cele 720 de cuvinte vin din două paragrafe copiate dintr-un articol online fără ghilimele, problema este reală. Un pasaj lung extras dintr-o lege apare însă la coeficientul BDL și nu încarcă CS2, de aceea indicatorii se citesc împreună.
Interpretarea aparține întotdeauna unei persoane competente, nu programului. Întrebările frecvente ale producătorului spun explicit că coeficienții de similitudine nu pot fi singurii factori luați în considerare și că programul nu stabilește care dintre două documente a fost scris primul. Două verificări succesive ale aceluiași text diferă, de obicei, cu 1–3%.
Raportul interactiv: fragmente acceptate și alerte
Conturile instituționale lucrează cu Raportul Interactiv de Similitudine. Acesta permite acceptarea unor fragmente sau surse identificate, recalculează coeficienții după aceste decizii și păstrează comentariile evaluatorului. Varianta sumară cuprinde coeficienții și listele de surse, iar varianta completă adaugă textul cu fragmentele marcate și alerta pentru posibile încercări de evitare a detectării.
Pentru fiecare sursă în parte, raportul arată numărul de cuvinte găsite în ambele texte, numărul de fragmente provenite din acea sursă și procentul de similitudine cu ea, potrivit descrierii din documentul Facultății de Mecanică a universității din Iași. Navigarea rapidă între secțiuni ajută la verificarea capitolelor lungi, pagină cu pagină.
Praguri stabilite de facultăți pentru licență și disertație
Programul nu fixează un prag de admitere; pragurile sunt stabilite de fiecare facultate. La Facultatea de Inginerie din Bacău, ghidul din 2026 acceptă lucrări cu cel mult 35% pentru CS1 și 15% pentru CS2, iar la depășire se cere revizuirea proiectului de diplomă, a lucrării de disertație sau de absolvire.
În documentele facultăților de Hidrotehnică și de Construcții ale universității tehnice ieșene, lucrările de licență care depășesc 40% similitudini sunt returnate pentru refacere și apoi reanalizate. Pentru masteratul în mecatronică și robotică al aceleiași universități, pragul indicat la disertație este de 30%, iar taxe pot fi cerute începând cu a treia verificare.
Același document de la Facultatea de Mecanică citează ghidul de interpretare al producătorului, care consideră suspectă depășirea pragului de 50% la CS1 și de 5% la CS2. Acestea sunt repere de analiză, nu reguli de admitere: dacă regulamentul facultății tale fixează altă valoare, contează regulamentul și coeficientul la care se referă explicit.
Contul individual Sistem Antiplagiat: prețuri afișate în octombrie 2026
Pentru o verificare personală, înainte de predare, Sistem Antiplagiat are și un cont individual. Plata se face în tokenuri: un token acoperă 18.000 de caractere, spațiile și trecerile la paragraf nou fiind incluse, și costă 13 lei cu cardul, 2,50 euro sau 2,80 dolari prin PayPal, la prețurile afișate în octombrie 2026.
Calculul este simplu: o lucrare cu 80.000 de caractere cu spații, valoare afișată de orice editor de text la statistica documentului, cere cinci tokenuri, adică 65 de lei. Limita maximă este de 1.500.000 de caractere pe document, iar tokenurile rămân valabile șase luni de la cumpărare și se folosesc o singură dată.
Procedura are cinci pași: înregistrarea gratuită, autentificarea cu adresa de e-mail și parola primită pe e-mail, încărcarea documentului, cumpărarea tokenurilor pe pagina Plăți și apăsarea butonului VERIFICARE. Rezultatul apare pe pagina Documente, de obicei în 24 de ore, termen care în sesiunile de iarnă și de vară poate crește cu până la 100 de ore.
Ce se întâmplă cu textul încărcat
Documentele verificate din conturi individuale nu sunt adăugate în nicio bază de date și nu devin accesibile terților, potrivit întrebărilor frecvente ale producătorului. Practic, o verificare făcută singur înainte de predare nu ajunge în colecțiile cu care facultatea va compara ulterior aceeași lucrare din contul ei instituțional, așa că nu produce o potrivire cu tine însuți.
La conturile cu abonament, un document intră în baza clientului doar dacă este selectat manual și rămâne vizibil numai pentru contul care l-a încărcat. În Sistem Antiplagiat, ștergerea contului este definitivă și se face din meniul de editare a datelor de utilizator sau printr-un mesaj trimis la adresa de contact a companiei.
Detectarea textelor AI și celelalte servicii suplimentare
Abonamentele instituționale Sistem Antiplagiat pot adăuga analiza textelor generate cu inteligență artificială, ca serviciu opțional. Producătorul afirmă că modulul semnalează cu probabilitate ridicată, nu cu certitudine, conținut produs de modele precum ChatGPT, GPT-3, GPT-4 sau Bard. Serviciul costă 50% din numărul de tokenuri al documentului, iar verificarea prioritară adaugă încă 30%.
Tot la abonamente apar SmartMarks, modulul care urmărește parafrazele, și analiza similitudinii traducerilor, fiecare cu un cost suplimentar de 50% din tokenuri. Conturile instituționale marchează separat citatele și pot ignora bibliografia, în timp ce contul individual nu exclude nici citatele, nici notele de subsol din calcul, ceea ce ridică procentul unei lucrări cu multe trimiteri.
