ChatGPT și legislația academică din România
Legea învățământului superior nr. 199/2023 nu conține o regulă specială pentru ChatGPT sau pentru alte modele lingvistice. Răspunsul juridic vine din normele generale: art. 169 lit. d) definește plagiatul ca prezentare drept contribuție personală a unor texte, idei sau rezultate preluate de la alți autori fără trimitere, iar art. 168 alin. (1) îl încadrează ca abatere.
Codul-cadru de etică și deontologie universitară, aprobat prin HG nr. 305/2024 și modificat prin HG nr. 952/2025, adaugă o obligație directă pentru studenți. Art. 19 lit. b) le cere elaborarea și susținerea unor lucrări originale de evaluare la nivel de disciplină și a unor lucrări originale de finalizare a studiilor, indiferent de instrumentele folosite la redactare.
Mai precis pentru textele generate este art. 28 lit. b) din același cod. El tratează ca abatere afectarea integrității evaluării prin folosirea de către persoana evaluată a unor materiale pe care nu le-a elaborat ea însăși. Un capitol produs integral de un chatbot și predat ca muncă proprie intră, după formulare, în această categorie, chiar fără o sursă umană identificabilă.
Când textul generat devine plagiat
Procedura privind utilizarea inteligenței artificiale a Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, în vigoare din 13 noiembrie 2025, preia definiția legală a plagiatului și adaugă o precizare explicită: preluarea sau parafrazarea de conținut generat prin inteligență artificială, fără indicarea sursei, constituie plagiat. Procedura interzice și folosirea instrumentelor pentru ascunderea provenienței unor idei.
Ghidul Facultății de Studii Europene de la UBB merge mai departe pe o latură. Art. 2 alin. (3) califică drept fraudă academică preluarea unui text formulat integral de un instrument de inteligență artificială în materialele redactate de student. Distincția practică este între un rezultat folosit ca materie primă, verificat și declarat, și un text predat ca atare.
Regulile universităților: trei modele întâlnite
Primul model este cel restrictiv, cu excepții enumerate. Ghidul FSE de la UBB, adoptat pe baza Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 3961 din 25 martie 2024, permite instrumentele doar pentru identificarea surselor, pentru corectura gramaticală sau traducerea unui text, cu indicarea instrumentului, și pentru analize cantitative complexe, cu acordul prealabil al cadrului didactic.
Al doilea model, aplicat la Universitatea din Bacău, admite folosirea în scop educațional și de cercetare, dar cere ca orice rezultat obținut cu un instrument să menționeze sistemul, cu denumire, sursă web și dată a interogării, să motiveze alegerea și să conțină o analiză critică a conținutului generat. Regula se aplică explicit lucrărilor de licență, disertațiilor și tezelor.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București lasă facultăților și departamentelor decizia asupra folosirii în fiecare curs. Regula de bază a regulamentului său spune că lucrările trebuie realizate direct de studenți, cu excepția cazurilor în care există o permisiune specifică, iar contribuția unui instrument generativ la orice lucrare academică trebuie menționată și citată.
Declarația de autenticitate și mențiunea instrumentului
La mai multe universități, declarația de autenticitate depusă odată cu lucrarea de finalizare a fost completată cu o secțiune despre instrumentele AI. Procedura de la Bacău prevede expres această secțiune, iar ghidul FSE de la UBB, la art. 7, cere precizarea folosirii instrumentelor în procesul de elaborare a lucrării, atunci când este cazul.
Conținutul mențiunii este descris destul de exact. Ghidul FSE cere numele instrumentului, de pildă ChatGPT, DeepL sau Quillbot, și o descriere scurtă a modului în care a fost prelucrat materialul. Același ghid interzice trecerea instrumentului ca autor în notele de subsol sau în bibliografie. Responsabilitatea pentru conținut rămâne integral a studentului.
Utilizări permise și greșeli frecvente cu ChatGPT
O situație des întâlnită: un student cere în ChatGPT o listă de surse pentru capitolul teoretic și le trece direct în bibliografie. Ghidul FSE permite identificarea surselor cu un asemenea instrument, dar cere ca lucrarea să se bazeze pe consultarea lor directă. O referință care nu există sau un an greșit apar imediat la o verificare elementară.
Procedura de la Bacău și regulamentul UMF „Carol Davila” avertizează că modelele lingvistice pot produce informații eronate sau incomplete, prezentate convingător. Regula practică este verificarea fiecărei afirmații într-o sursă primară, cu pagină exactă. Corectura gramaticală a unui text scris de tine, declarată în metodologie, rămâne cea mai puțin problematică utilizare.
Cum funcționează detectarea textului generat
Programele de detectare nu caută fraza într-o bază de documente, cum face verificarea de plagiat clasică. Ele măsoară trăsături statistice: cât de previzibilă este alegerea cuvintelor, cum variază lungimea propozițiilor, ce structuri gramaticale se repetă. Pe baza lor, sistemul estimează un procent din text care seamănă cu ieșirea unui model lingvistic.
Diferența are o consecință directă: un raport de similitudine arată sursa exactă a unei potriviri, pe care evaluatorul o poate deschide și compara. Un scor de detectare AI nu are o asemenea sursă. El rămâne o probabilitate, iar Turnitin precizează că indicatorul său nu stabilește o abatere, ci oferă date pentru decizia evaluatorului.
Limitele programelor de detectare și erorile documentate
Cel mai citat exemplu vine chiar de la producătorul ChatGPT. Clasificatorul lansat de OpenAI la 31 ianuarie 2023 identifica, pe un set de test în engleză, doar 26% dintre textele generate și eticheta greșit 9% dintre textele umane. Instrumentul a fost retras la 20 iulie 2023, din cauza acurateței scăzute.
Un studiu publicat în iulie 2023 în revista Patterns a testat mai multe detectoare pe 91 de eseuri scrise în engleză de vorbitori nenativi pentru examenul TOEFL. În medie, aproximativ 61% dintre eseuri au fost clasificate greșit drept generate, iar un detector a semnalat aproape 98%. Eseurile vorbitorilor nativi au fost clasificate aproape fără erori.
Explicația oferită de autorii studiului ține de mecanism: textele cu vocabular simplu și construcții previzibile primesc un scor de perplexitate scăzut, la fel ca textele generate. Un student român care scrie corect, dar cu formule standard, poate fi expus aceluiași tip de eroare. Și producătorii comerciali recunosc limita: Scribbr a găsit în cercetarea proprie acuratețe maximă de 84%.
Detectarea AI pentru lucrările scrise în română
Acoperirea lingvistică diferă mult între programe. Detectorul de scriere AI al Turnitin funcționează pentru engleză, spaniolă și japoneză, iar în august 2026 a fost anunțată și araba. Detectorul gratuit Scribbr enumeră engleza, germana, franceza și spaniola. Copyleaks include româna, cu codul ro, printre cele 30 de limbi ale detectorului său.
Universitățile pot folosi și modulele integrate în programele de similitudine. Procedura de la Bacău menționează Plagiarism Detector, care împarte documentul procentual în categoriile Plagiarism, Original, Quotes și AI, și recomandă cadrelor didactice măsuri suplimentare, precum prelungirea timpului pentru susținerea orală. O discuție despre metodă și surse rămâne cea mai bună dovadă a autorului.
Sancțiuni pentru folosirea neautorizată a ChatGPT
Pentru un capitol scris cu ChatGPT și predat ca muncă proprie, art. 29 alin. (2) din HG nr. 305/2024 enumeră sancțiunile pentru studenți, studenți-doctoranzi și cercetători postdoctorat: avertismentul scris, anularea rezultatelor evaluărilor, exmatricularea și alte sancțiuni din codul propriu al universității. Procedura de la Bacău reia ideea, menționând că nerespectarea regulilor poate duce la sancțiuni academice și măsuri disciplinare.
Regulamentul UMF „Carol Davila” arată calea concretă: universitatea poate folosi programe de detectare, iar folosirea instrumentelor fără citarea adecvată se analizează după Codul de etică și deontologie profesională al instituției. Analiza se face de comisia de etică universitară, pe baza unei sesizări, cu dreptul persoanei cercetate de a-și prezenta punctul de vedere.
Datele personale și materialele introduse în chatbot
Regulile universitare privesc și ce intră în chatbot, nu doar ce iese. Procedura de la Bacău interzice introducerea datelor sensibile în platformele de inteligență artificială, iar ghidul FSE de la UBB recomandă evitarea datelor confidențiale în instrumentele publice. La UMF „Carol Davila”, informațiile despre pacienți și suporturile de curs nu pot fi încărcate fără aprobare.
Pentru o lucrare cu date dintr-un chestionar sau dintr-un studiu de caz, regula are efect imediat: răspunsurile brute ale respondenților nu se lipesc într-un serviciu public pentru rezumare sau analiză. Prelucrarea se face local, anonimizat, iar orice instrument folosit pentru analiză se menționează în capitolul de metodologie, alături de versiune și dată.